Naruto Fan-Club Romania
Bine ai venit!
Sperăm să te distrezi pe forumul nostru.

Sfat: Pentru a avea acces la toate informațile forumului si pentru a face parte din comunitatea noastră, te rugăm sa te înregistrezi.

Naruto Fan-Club Romania

Un forum tematic Naruto dedicat experienţei unice de a deveni un ninja!
 
PortalAcasaCautareConectareInregistrare
Boruto episodul 154 îl puteți găsi AICI

 

 Genius - înzestrare

In jos 
AutorMesaj
XanoTHEr.
Genin Kiri
Genin Kiri
XanoTHEr.

Ryo : 578
Likes : 34

Genius - înzestrare Empty
MesajSubiect: Genius - înzestrare   Genius - înzestrare Icon_minitimeJoi Aug 10 2017, 08:17

Sunt geniile atât de diferite față de noi? Cu greu am putea crede așa ceva, dacă ne-am lua după rezultatele lor școlare sau după succesul în carieră. Rareori geniile adevărate se recunosc și se afirmă în tinerețe. Mulți sunt etichetați ca dificili, înceți sau chiar tâmpiți. Renumitul matematician Poincare a obținut rezultate atât de slabe la testul de inteligență, încât a fost calificat drept debil mintal.

Thomas Edison, ale cărui 1093 de invenții au stabilit un record unic în lume și au schimbat viața omenirii, a fost un elev extraordinar de slab. Tata credea că sunt de-a dreptul dobitoc, își amintea Edison mai târziu, așa că am sfârșit prin a crede și eu așa ceva. Albert Einstein, în timpul copilăriei, era considerat de părinți drept un copil cu deficiențe , parte din cauza dislexiei, boală care îi provoca mari greutăţi la scris și citit.

Dezvoltarea sa în copilărie a fost un proces extrem de lent, își amintea sora sa, Maja, și avea atâtea probleme cu vorbitul, încât ceilalți credeau că n-o să ajungă niciodată să vorbească. Când voia să spună ceva, își șoptea mai întâi încet fiecare cuvânt în parte, pentru a fi sigur că-l înțelege. A făcut așa până a împlinit șapte ani.

Problemele de vorbire pe care le-a avut l-au determinat pe profesorul de greacă să-i spună lui Einstein că n-o să fie în stare de nimic. Mai târziu, Einstein a fost exmatriculat din liceu și a picat examenul de admitere la facultate. După ce, în cele din urmă, și-a luat diploma, n-a reușit să obțină nici un fel de recomandare de la profesorii săi. Obligat să accepte, la 25 de ani, o slujbă meschină într-un birou elvețian. Einstein părea destinat să ducă o viață mediocră. Dar, în cel de al 26-lea an al vieții sale, Einstein a făcut ceva la care nimeni nu se aștepta. A publicat teoria relativității. Șaisprezece ani mai târziu, avea să câștige premiul Nobel și să devină o celebritate.

Ce a avut Einstein și noi nu avem? Acest lucru a vrut să-l afle doctorul Harvey, în 1955, când a murit Einstein. Fără să ceară permisiunea familiei, Harvey s-a hotărât să îndepărteze și să păstreze creierul savantului într-un borcan cu formaldehidă, studiindu-i fiecare circumvoluțiune la microscop, și oferind bucăți din el și altor cercetători. Scopul său? Să descopere secretul geniului lui Einstein. Nimeni n-a găsit vreodată vreun semn care să arate că există vreo diferență între creierele noastre și cel al lui Einstein, spunea Harvey.

În anii 80, Marian Diamond, o cercetătoare în neurologie de la Universitatea California, a anunțat o descoperire uimitoare, care avea să revoluționeze concepția despre învățare și genii. Majoritatea oamenilor știu că geniile se nasc și nu se fac. Dar Diamond și-a dedicat cariera creării unor genii în laborator.
Într-un experiment deja celebru, Diamond a pus un grup de șobolani într-un mediu foarte stimulativ, amenajat cu leagăne, scări, roți și jucării de toate felurile. Un alt grup de șobolani a fost închis în cuști goale. Cei care au trăit în mediul cu număr mare de stimuli, nu numai că au supraviețuit până la surprinzătoarea vârstă de trei ani, echivalentul a 90 de ani omenești, dar creierul lor a crescut, dezvoltând noi conexiuni între celulele nervoase sub formă de dendrite și axoni.

Șobolanii care au trăit în cuștile goale nu s-au dezvoltat și au murit repede. În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt mult mai importante în determinarea puterii creierului decât numărul de neuroni în sine. Experimentul Diamond a arătat că cel puțin în cazul șobolanilor, mecanismul fizic al geniului poate fi creat prin exercițiu mental.

Diamond a examinat o bucată din creierul lui Einstein și a observat un număr mare de celule gliale. Spre deosebire de neuroni care nu se mai regenerează și al căror număr nu poate crește în timpul vieții, celulele gliale, axonii și dendritele se pot înmulți de-a lungul vieții, în funcție de cum folosim creierul.
Munca lui Diamond sugerează că, cu cât învățăm mai mult, cu atât apar mai multe conexiuni. Când ne oprim din învățat și mintea noastră stagnează, aceste conexiuni slăbesc și dispar.Sunt geniile atât de diferite față de noi? Cu greu am putea crede așa ceva, dacă ne-am lua după rezultatele lor școlare sau după succesul în carieră.

Rareori geniile adevărate se recunosc și se afirmă în tinerețe. Mulți sunt etichetați ca dificili, înceți sau chiar tâmpiți. Renumitul matematician Poincare a obținut rezultate atât de slabe la testul de inteligență, încât a fost calificat drept debil mintal. Thomas Edison, ale cărui 1093 de invenții au stabilit un record unic în lume și au schimbat viața omenirii, a fost un elev extraordinar de slab. Tata credea că sunt de-a dreptul dobitoc, își amintea Edison mai târziu, așa că am sfârșit prin a crede și eu așa ceva. Albert Einstein, în timpul copilăriei, era considerat de părinți drept un copil cu deficiențe , parte din cauza dislexiei, boală care îi provoca mari greutăţi la scris și citit.

Dezvoltarea sa în copilărie a fost un proces extrem de lent, își amintea sora sa, Maja, și avea atâtea probleme cu vorbitul, încât ceilalți credeau că n-o să ajungă niciodată să vorbească. Când voia să spună ceva, își șoptea mai întâi încet fiecare cuvânt în parte, pentru a fi sigur că-l înțelege. A făcut așa până a împlinit șapte ani.

Problemele de vorbire pe care le-a avut l-au determinat pe profesorul de greacă să-i spună lui Einstein că n-o să fie în stare de nimic. Mai târziu, Einstein a fost exmatriculat din liceu și a picat examenul de admitere la facultate. După ce, în cele din urmă, și-a luat diploma, n-a reușit să obțină nici un fel de recomandare de la profesorii săi. Obligat să accepte, la 25 de ani, o slujbă meschină într-un birou elvețian. Einstein părea destinat să ducă o viață mediocră. Dar, în cel de al 26-lea an al vieții sale, Einstein a făcut ceva la care nimeni nu se aștepta. A publicat teoria relativității. Șaisprezece ani mai târziu, avea să câștige premiul Nobel și să devină o celebritate.

Ce a avut Einstein și noi nu avem? Acest lucru a vrut să-l afle doctorul Harvey, în 1955, când a murit Einstein. Fără să ceară permisiunea familiei, Harvey s-a hotărât să îndepărteze și să păstreze creierul savantului într-un borcan cu formaldehidă, studiindu-i fiecare circumvoluțiune la microscop, și oferind bucăți din el și altor cercetători. Scopul său? Să descopere secretul geniului lui Einstein. Nimeni n-a găsit vreodată vreun semn care să arate că există vreo diferență între creierele noastre și cel al lui Einstein, spunea Harvey.

În anii 80, Marian Diamond, o cercetătoare în neurologie de la Universitatea California, a anunțat o descoperire uimitoare, care avea să revoluționeze concepția despre învățare și genii. Majoritatea oamenilor știu că geniile se nasc și nu se fac. Dar Diamond și-a dedicat cariera creării unor genii în laborator.

Într-un experiment deja celebru, Diamond a pus un grup de șobolani într-un mediu foarte stimulativ, amenajat cu leagăne, scări, roți și jucării de toate felurile. Un alt grup de șobolani a fost închis în cuști goale. Cei care au trăit în mediul cu număr mare de stimuli, nu numai că au supraviețuit până la surprinzătoarea vârstă de trei ani, echivalentul a 90 de ani omenești, dar creierul lor a crescut, dezvoltând noi conexiuni între celulele nervoase sub formă de dendrite și axoni. Șobolanii care au trăit în cuștile goale nu s-au dezvoltat și au murit repede.

În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt mult mai importante în determinarea puterii creierului decât numărul de neuroni în sine. Experimentul Diamond a arătat că cel puțin în cazul șobolanilor, mecanismul fizic al geniului poate fi creat prin exercițiu mental.

Diamond a examinat o bucată din creierul lui Einstein și a observat un număr mare de celule gliale. Spre deosebire de neuroni care nu se mai regenerează și al căror număr nu poate crește în timpul vieții, celulele gliale, axonii și dendritele se pot înmulți de-a lungul vieții, în funcție de cum folosim creierul.
Munca lui Diamond sugerează că, cu cât învățăm mai mult, cu atât apar mai multe conexiuni. Când ne oprim din învățat și mintea noastră stagnează, aceste conexiuni slăbesc și dispar.
Sus In jos
XanoTHEr.
Genin Kiri
Genin Kiri
XanoTHEr.

Ryo : 578
Likes : 34

Genius - înzestrare Empty
MesajSubiect: Re: Genius - înzestrare   Genius - înzestrare Icon_minitimeSam Ian 27 2018, 03:28

“Toate inventiile i s-au derulat mental, le-a previzualizat. De asemnea, toate au fost perfectionate, au fost corectate intr-o proiectie mentala atat de reala, incat niciodata un aparat imaginat de el nu a dat gres. Totul a functionat perfect, fara corectii ulterioare, totul a fost construit fara experimente preliminare. Nikola Tesla si-a dezvoltat o capacitate neobisnuita de proiectie astrala in alte dimensiuni, in care si-a gasit numerosi prieteni. Asa cum a comunicat cu fiintele din eteric, Tesla a facut cunostinta cu tehnica in eteric, tehnica pe care a vazut-o descompusa, in detalii, in functiune”, afirma cu zeci de ani in urma celebrul inventator roman Henri Coanda, despre cel care a fost inventatorul de geniu Nikola Tesla, un nume prea putin rostit astazi de umanitate.


Geniul uitat
Nikola Tesla s-a nascut in data de 9 iulie 1856 pe tarmul Marii Adriatice, in satul Similian, comuna Gospici, din provincia germana Lica (actuala Croatie), intr-o localitate populata de istro-romani. Tatal sau a fost preotul ortodox Milutin Tesla, numele acestuia provenind de la unealta de baza a dulgheritului, meserie de baza in familia istro-romana. Mama sa se numea Gica Tesla (Mandici) si era de o inteligenta sclipitoare, desi nu avea niciun fel de studii. Se pare ca micul Nikola sau Nicolae a demonstrat inca din primii ani ai copilariei capacitati mentale exceptionale si perceptii extrasenzoriale, el fiind mai tarziu un deschizator de drumuri in domenii tehnice vaste, precum cel al electricitatii, radioului, curentilor de inalta frecventa, sistemului de curent alternativ, campului magnetic rotativ, structurii atomului si nucleului acestuia, motoarelor si diferitelor tehnologii fara de care lumea moderna ar fi de neinchipuit. Tot ceea ce astazi numim tehnologie avansata se bazeaza pe inventiile lui Nikola Tesla, unele dintre acestea datand de peste un secol.


Nici nu implinise 30 de ani atunci cand a emigrat in SUA, la insistentele lui Charles Bechelore, un asistent al lui Thomas Edison. Ajuns acolo, a fost primit rece de Edison si angajat ca inginer electronist in atelierele companiei acestuia. La scurt timp, Tesla se revolta fata de modul cum patronul sau intelegea sa-si conduca afacerile si cercetarea stiintifica, demisioneaza si se hotaraste sa lucreze pe cont propriu. Dupa succesul sistemului sau original bazat pe curenti alternativi polifazati, la inceputul anului 1885, isi infiinteaza propria firma si tot atunci, aparent straniu, un incendiu ii distruge complet laboratorul din New York. In 1891, Tesla realizeaza transformatorul care ii poarta in prezent numele si care permite obtinerea unor tensiuni cu valori de pana la cateva milioane de volti.


Pana in 1892, Oficiul de Patente al SUA i-a eliberat lui Tesla peste 40 de brevete pentru inventiile realizate conform principiului campului magnetic rotativ descoperit de el si a elementelor esentiale ale sistemului electric de curent alternativ. In 1895, devenea operationala, la Cascada Niagara, prima hidrocentrala de curent electric alternativ din lume. Emblemele masivelor generatoare instalate acolo purtau numele lui Nikola Tesla si chiar in zilele noastre, marea majoritate a motoarelor electrice inductive aflate in uz pretutindeni in lume au la baza proiectul sau initial. Inventiile sale stau la baza radarului, ciclotronului, televizorului, retelelor mondiale de radio si TV, robotilor, Internetului, pagerelor, telefoanelor celulare sau programului spatial "Razboiul Stelelor" lansat de americani in Razboiul Rece. Toate acestea sunt tributare schitelor lui Tesla. Desi a fost un geniu sclipitor al umanitatii, pe 7 ianuarie 1943, intr-o zi de miercuri, la aproximativ 10:30 PM, Nikola Tesla isi dadea ultima rasuflare, murind singur si uitat intr-o camera mica din hotelul Newyorker. Afara, orasul era insufletit de mostenirea lasata in urma de acest om, mustind de electricitatea obtinuta din viziunea materializata a lui Tesla de a trai intr-o lume complet alimentata de curent alternativ. Tesla este ingropat aproape in obscuritate; un gigant prabusit al inventicii, ale carui descoperiri raman ca fundatie pentru unele dintre cele mai prolifice performante stiintifice atinse de umanitate. Cum s-a ajuns aici? Nikola Tesla era un umanitarist, un idealist si un geniu nepervertit. Desi de cele mai multe ori a fost personificat ca un cercetator nebun, poate ca singurul lui defect a fost acela de a se fi nascut inaintea timpului sau.
Sus In jos
 
Genius - înzestrare
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Naruto Fan-Club Romania  :: Entertainment :: Discuţii Libere-
Mergi direct la: