Naruto Fan-Club Romania
Bine ai venit!
Sperăm să te distrezi pe forumul nostru.

Sfat: Pentru a avea acces la toate informațile forumului si pentru a face parte din comunitatea noastră, te rugăm sa te înregistrezi.

Naruto Fan-Club Romania

Un forum tematic Naruto dedicat experienţei unice de a deveni un ninja!
 
PortalAcasaCautareConectareInregistrare
Boruto episodul 154 îl puteți găsi AICI

 

 Floarea inghetata a primaverii

In jos 
AutorMesaj
Ioana
Kaigai
Kaigai
Ioana

Ryo : 0
Likes : 2

Floarea inghetata a primaverii Empty
MesajSubiect: Floarea inghetata a primaverii   Floarea inghetata a primaverii Icon_minitimeLun Iul 01 2013, 17:15

Prefata


Intuneric,nu vad nimic. Aerul era inchis si umed, imi amintea de odaia preferata a bunicii. Camera avea mereu un aer macabru, mai ales primavara dimineta devreme. Nu-mi simt picioarele. Imi misc bratul drept cu mare greutate,cautand un indiciu. Nu cunosteam nimic. Nu stiam daca traiesc sau am adormit etern.  Imi era frica?Nu, nu cred. Eram panicata? Nici varianta asta nu prea merge. Eram blocata, nici macar emotii nu aveam. Aud vocii. Infundate, dar le aud. Incerc sa deslusesc vocile. Dupa vocile sterse aud o apa curgand. Incep sa-mi simt picioarele.  Simturile mele reveneau, probabil am fost inconstienta. Atentia mea se indreptase spre simturi si pierdusem legatura cu vocile pana cand le-am auzit mai puternic. Sonoritatea era inalta, dar claritatea nu era prea buna. Urechiile imi era infundate. Simfonia apei devenea tot mai puternica si ritmata in auzul meu. In mintea mea apa apare ca o mare orchestra ce-mi incanta auzul. Incep sa fredonez si eu “Sa-ku-ra Sa-ku-ra ya-yo-i no so-ra mi-wa-ta -u ka-gi-ri “ Nu stiam de ce stiu melodia, totul era intunecat.  Absorbita de melodia mea,uit de vocile realitatii. Inchid ochii si cant cu glas puternic  “Hiki dashi no naka shiketa hanabi kako daita mama / Maichiru hana ware haru no namida kimi ga oshieta” Cantecul era armonios,dar iti facea inima sa sangereze. Ceva se rupea in mine odata cu fiecare nota atinsa. La o nota mai acuta,deschid usor ochii si ma cuprinde o lumina rece si apasatoare. Tacerea din mintea mea a fost intrerupta...


I.Haru


Stateam in banca mea de pe randul din mijloc al clasei. Priveam pe fereastra. Fata mea era sprijinita de pumnul usor strans,mana era usor aplecata si asezata pe pupitru. Era o dimineata de primavara usor racoroasa. Vandul purta prin orase flori de cires. Iubeam acel roz, de fapt era singurul care imi placea. Florile de un roz sters se impleteau cu florile de mar sau cais, iar din cand in cand mai aparea si puf de plop. Baletul petalelor era mai perfect decat cel al lui Tchaikovsky. Lacul Lebedelor  era un balet clasic,dar povestea lui era tipica: un print, o fata obisnuita ce se visa la bratul printului si nu putea lipsi un pic de rau, asa ca Tchaikovsky a pus-o pe Odile in scena.Povestile tipice nu ma incanta.
-Domnisoara Layla.
-Da.
-Raspunsul la intrebare.
-N-am fost atenta, va rog sa ma scuzati.
-Domnisoara, e a nu stiu cata oara cand se intampla sa nu fiti atenta...- Profesoul George, avea in jur de 30 de ani,  un metru 78 inaltime,cred, ochii negri, pe scurt, un barbat tipic,care arata bine. Toate colegele mele erau inebunite dupa el. Mie nu mi se parea mare lucru. Gandirea lui era inchisa si fixa, ca si materia predata de el, matematica. Aveam noroc ca nu-l vedeam decat de doua ori pe saptamana.- ..daca se mai intampla sa nu fii atenta,voi dicuta cu parintii tai.-Nu prea ma suporta, probabil pentru ca i-am spus odata ca mie nu-mi place cum arata, ca mi se pare un tip banal.-
Nu zic nimic si ma asez in banca si imi aplec privirea. Ma uit la coperta caietului lucrata manual. Bunica mea adora sa-mi faca lucruri cu flori de cires. Probabil din cauza numelui. Numele meu e Layla Haru Grey. Am 17 ani si sunt eleva in liceul de arte nipone din Kyoto. Visul mamei mele a fost sa devin gheisa, asa ca m-am inscris la acest liceu. Dimineata erau orele de curs, iar dupa-amiaza seminariile. Eu nu aveam niciun vis si nici nu intentionez sa am.
Cursurile s-au terminat , iar eu nu voiam sa merg la seminarii azi, asa ca am luat-o prin centru pana la o gradina de ciresi. Era mai scurt sa merg pe niste stradute,dar lumea in ultimul timp era obsedata de revoltele ce avea loc din cauza sistemului de conducere japonez si n-aveam dispozitia necesara pentru a ma lupta cu cineva. Ma pricepeam destul de bine la taijutsu si kenjutsu. Taijustu ere arta japoneza de lupta corp la corp, iar in kenjutsu inevti arta manuirii sabiei sau katanei-o sabie traditional nipona. Aveam si antrenamente de genul asta in liceu, totusi baietii nu merg in liceu de arte nipone ca sa devina gheise. Era anul 2045, iar asa zisul razboi incepuse cu 2 ani in urma. Timpul a trecut repede si in 15 minute am ajuns la gradina de cires. Merg usor spre locul meu preferat in timp ce baletul naturii se desfasura in jurul meu. Ma descalt si intru in jocul de piruete rasucindu-ma usor pe varfuri pana ajung la “Oaza luminii” asa cum o numisem eu. Ma opresc pe marginea apei si ma uit la reflexia mea putin deformata de caderea petalelor pe apa. Parul, de un auriu fals si lung pana dupa talie, imi cadea usor peste ochii albastrii adanci si intensi.  Eram imbracata in uniforma de liceu, era simpla compusa dintr-o fusta in pliuri neagra de bumbac si o camasa tipica niponilor. Fusta avea cu 5 cm inainte de tiv, o banda alba lata de 6 cm , pe care bunica cususe cateva flori de cires. Camasa era alba, simpla cu o funda roz ca si culoarea florilor de cires ,pusa la gat. Eram o fata simpla, dar nu de genul lui Odette. Eu nici nu-mi asteptam printul si nici nu-l cautam. Viata mea se scurgea fara pic de motiv. Ma asez langa un cires cu trunchiul lat si ma sprijin de el astfel in cat sa-mi pot admira in continuare chipul in oglinda naturii. Imi scot telefonul si conectez castile albe lucioase la el. Imi pun doar o casca in ureche, ca sa pot auzi si realtitatea. Dau play unei meloii destul de vechii de prin anul 2011. Acordurile melodiei nu sunt complicate, dar te fac sa tresari mereu “Sakura hirahira maiorite ochite Yureru omoi no take wo dakishimeta Kimi to haru ni negai shi ano yume wa Ima mo irete iru yo Sakura maichiru...”
Sus In jos
 
Floarea inghetata a primaverii
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Naruto Fan-Club Romania  :: Fan Zone :: Fan Fiction :: Fic-uri Complete-
Mergi direct la: