Naruto Fan-Club Romania
Bine ai venit!
Sperăm să te distrezi pe forumul nostru.

Sfat: Pentru a avea acces la toate informațile forumului si pentru a face parte din comunitatea noastră, te rugăm sa te înregistrezi.

Naruto Fan-Club Romania

Un forum tematic Naruto dedicat experienţei unice de a deveni un ninja!
 
PortalAcasaCautareConectareInregistrare
Boruto episodul 154 îl puteți găsi AICI

 

 Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian)

In jos 
AutorMesaj
Mk01
Kaigai
Kaigai
Mk01

Ryo : 0
Likes : 0

Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian) Empty
MesajSubiect: Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian)   Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian) Icon_minitimeDum Noi 10 2013, 18:58

Aceasta este o mini-carte voi posta eu prima parte care va fi făcută integral de mine după care va posta şi Ciprian partea a doua făcută de el.Prima parte este concepută pe mai multe capitole,acum vi-l voi prezenta pe primul urmând să postez celelalte capitole când voi avea timpul necesar.

Arta crimei
Prolog

Crima este o artă desăvârşită,necesită timp, pregătire meticuloasă şi foarte multă inteligenţă.Crimele pot fi spontane fiind asemănătoare unor lucrări de artă făcute de un copil începător dar care totuşi te captivează şi te fac prizonier într-o desăvârşită atenţie captată de detalii sau pot fi pregătite din timp pentru a crea,opera de artă supremă ,care să exprime trăiriile,sentimentele  şi gândurile autorului,la fel ca o poveste spusă unui critic de artă internaţional.Criticul este însăşi autorul care lucrează îndelung pentru a pregătii spaţiul în care se dezvoltă creaţia,lucrurile din jurul său vor fi un factor important în creearea impresiilor şi destăinurea sentimentelor şi poveştilor.El va lucra numai cu lucruri de calitate şi va alege cele mai bune împrejurări pentru crimă,deoarece nu doreşte să lase totul la întâmplare.E de datoria unui detectiv bun să afle şi să desluşască detaliile şi să găsească semnătura autorului astfel să afle cine este creatorul operei de artă, mai apoi să afle şi motivele personale sau impersonale care au dus la îmfăptuirea creaţiei ca mai apoi să se pronunţe dovezile ,iar făptaşul să fie adus în faţa legii şi încarcerat.
Capitolul I -Prezentări.
Germania,Berlin,06.09.2009
O dimineaţă ploioasă la Berlin,Germania.Un om de vârstă tânără tocmai se trezeşte în camera sa de motel.O cameră cu mobilă din lemn masiv,cu un model natural al lemnului,care destăinuie vârsta copacului folosit,cam o sută-două sute de ani,asta ne spun subtil liniile ondulate care se între-taie sau sunt paralele formând un model al unei mese sau al unui dulap.Fiind vechi,pe mobilier se pot observa aşchii de diferite mărimi care ies din părţi ale mobilei,ceea ce arată că nu era îngrijit corespunzător.Pe lângă mobilier în cameră se mai află un televizor vechi ,probabil alb-negru,un radio şi o veioză veche ,de culoarea turcoaz,era făcută probabil dintr-un material asemănător poliesterului de azi,dar ce era ciudat era că abajurul său era făcut manual,cusut cu un nailon vechi asemănător celui din Germania Nazistă,alt lucru interesant la această veioză era că însăşi corpul ei era acoperit cu un fel de material asemănător pielii umane,probabil era piele de bovină sau porcină.Bărbatul care dormea în pat,îşi deschide încet ochii apoi duce mâinile la ochi ,frecându-le de gene şi sprâncene pentru a îndepărta cadoul lui Moş Ene.Se ridică în fund şi dă usor cearceaful mototolit de petele cafelei ,care se afla jumătate într-o cană de pe un birou aflat lângă pat,iar jumătate se afla pe cearceaf.Îşi ridică încet picioarele şi le duce pe podea,mai exact pe o mochetă ,de culoare sângerie cu model floral combinat cu unul neo-gothic verde,aţele se îmbină perfect,cu o precizie destul de bună,la capete se sfârşea cu un nod,ceea ce denota că nu era făcut la maşină ci cu ajutorul forţei de lucru umane.Se ridică ,presiunea exercitată pe mochetă faceau un efect de îmbinarea a culorilor şi a aţelor cu tălpile personajului nostru.Priveşte în jur acelaşi peisaj monoton de care dădea în fiecare dimineaţă,geamurile fără o perdea arătau o străduţă chinuită de ploaia de afară.Păşeşte uşor încercând să nu se prăbuşească datorită ameţelii produse de şocul trezirii,ajunge în baie,trecerea de la dormitor la baie era o perdea care ţinea loc de uşă,o perdea neagră pentru a nu vedea nimeni interiorul băii din camera unde acesta îşi petrecea nopţile,de asemenea se pare că acel dormitor era şi livingul şi bucătăria.Acesta intră în baie şi priveşte în jur.Peretele era acoperit de aceaşi gresie cu care era acoperită şi podeaua,o gresie albastră cu model fulgerător,care îţi sare în ochi.Linii sparte perturbă un echilibru de cercuri pozitionate natural pe o pânză de gresie.Un perete era acoperit de un dulap făcut probabil din lemn,unde îşi ţinea prosoapele,alt perete era acoperit de o chiuvetă în partea de jos şi de un dulăpior pentru ustensilele de înfrumuseţare.Uşor derutat îşi pune mâinile pe chiuvetă,vomită un fel de lichid gălbui,care semăna cu sucul de portocală,după ce îşi curăţă stomacul,deschise robinetul şi cu palmele făcute căuş duse apă la faţă făcând o miscare circulară pentru a-şi curăţa faţa.Deschide uşile dulăpiorului,scoate o pastă de dinţi şi o periuţă şi începe să îşi cureţe dinţii.După ce termină acestea,făcu un duş după care se îmbrăcă şi ieşii într-un hol micuţ,podeaua era acoperită cu parchet ,iar pereţii erau vopsiţi într-un verde liniştitor.Holul se termină cu o uşă masivă de lemn lăcuit.Era un lemn aproape negru ca şi abanosul, dar probabil era din stejar vopsit,de asemenea uşa mai prezenta şi un vitraliu,care făcea o scurtă legătură între lumea de afară şi camera de motel.Lângă uşă era aşezată o pereche de pantofi sport,destul de uzaţi dar din câte se părea erau îngrijiţi bine de către posesor,aveau o culoare neagră cu dungi cenuşii,care altădată probabil fuseseră albe,de asemenea lângă această pereche se mai aflau şi o umbrelă împreună cu o geacă atârnate într-un cuier metalic lipit de perete.Bărbatul se îndreptă rapid spre capătul holului,luă pantofii,îi încălţă în aşa fel încât să nu fie nevoit să lege şireturile dar pantofii să nu îi pice din picior,se ridică înşfăcă haina şi umbrela apoi ieşi pe uşă.Înafara motelului străzile erau inundate de stropii de apă ce îşi aveau un dans nebun în aer formând o scenetă numită ploaie.Personajul nostru iese din construcţia destinată cazării diferitelor persoane, deschizându-şi scutul care îl apăra de războinicii cerului şi de comandantul lor suprem care avea legătură cu atmosfera.Ţinând umbrela cu o mână scoate cu cealaltă dintr-un buzunar o punguţă cu un praf alb.
-O să am nevoie de aceasta mai târziu.După aceste cuvinte porni cu paşi repezi pe o stradă întortocheată,murdară,ce tocmai îşi făcea un duş recent din apa ploii.Era pavată cu nişte pietre făcute din beton dar din păcate unele din ele fuseseră distruse de duşmanul materiei,timpul.Pe alocuri erau nişte semafoare destul de vechi care abea că mai funcţionau, dar nimeni nu se deranja să raporteze defecţiunea.Probabil erau oameni ocupaţii cu joburi destul de stresante care le ocupau foarte mult din timp şi nu le mai păsa de lucrurile mărunte ce înviorează viaţa şi o fac frumoasă.Acesta parcurge diferite străzi până iese la o intersecţie mare,frumoasă unde parcă potopul ce se aşternuse peste oraş o făcea să pară de o frumuseţe aparte.Individul stă pe loc câteva secunde,timp în care priveşte peisajul obţinut prin combinarea mai multor evenimente spontane sau fenomene,dar şi combinaţia dintre mai multe landşaft-uri, după care porneşte din nou la drum,intrând pe o stradă mare,grandioasă,pavată cu granit de cea mai bună calitate,probabil era una din străzile din centrul oraşului,de asemenea pe acea stradă se puteau găsii diferite maşinări destinate turiştilor.După mai mulţi metri parcurşi,ajunge la în faţa unei instituţii.Era o clădire mare cu trei etaje unde se aflau mai multe departamente ale poliţiei,de asemenea era înconjurată de un gard din plasă de sârmă ghimpată,iar porţile erau destul de mari,intrarea fiind păzită de doi portari.Personajul nostru se apropie de portari,destul de sigur pe el,ajuns în faţa lor se opreşte subit şi priveşte spre primul portar.
-Bună dimineaţa.
-Bună dimineaţa domnule,un act de indentitate vă rog.
-Desigur.Personajul nostru scoate din buzunar un portofel de culoare cafenie,destul de nou,frumos întreţinut,îl deschide încet în timp ce ţine la subsoară umbrela astfel încât să nu fie atins de stropii transparenţi ai ploii,îl înmânează pentru scurt timp domnului apoi îl primeşte înapoi împreună cu permisiunea de a pătrunde în edificiu.Bărbatul intră discret pe poarta principală care dă într-o curte mare ,cu o alee care duce direct la uşile secţiei de poliţie,aceasta e mărginită în ambele părţi de zone înverzite cu pomi.În această zi pomii servesc ca şi case pentru micile creaturi care îşi pierd vremea pe lângă clădire încercând să înţeleagă activitatea complexă a oamenilor care lucrează acolo.Personajul nostru porneşte cu paşi repezi pe aceea alee care acum era inundată de şiroaie de ape ce se duceau în partea inferioară a curţii.Aproape că alerga în drumul său spre intrarea în construcţie,pentru el probabil că din cauza lipsei de răbdare ,drumul părea infinit şi dura o veşnicie traversarea sa.Într-un final ajunse în faţa acelui loc în care îşi desfăşura activitatea aproape zilnic oră de oră.Clădirea era una îngrijită ,vopsită cu o culoare de alb spre gri ,deasupra uşilor se afla un banner mare pe care scria numele edificiului.Uşile erau unele moderne din termopan,pe unul din geamuri erau afişate programul şi cei care lucrau în acel program în fiecare zi.Bărbatul închide rapid umbrela apoi ţinând-o la subraţ deschide uşor uşa apăsând încet şi sigur pe cleanţă.Acesta intră în clădire după care închide uşa în spatele său.Acesta ajunge la parter,era structurat destul de bine ,fiind format din două camere,una de aşteptare şi una în care se afla personalul,de asemenea din cea de aşteptare deschizând o uşă puteai ajunge la scările care duceau la următorul etaj,camera de aşteptare era o cameră medie,vopsită cu un portocaliu odihnitor,în ea se prezentau câteva scaune fixate în podeaua pavată cu gresie,erau fixate cu nişte şuruburi mari,groase de doi-trei centimetri.Acesta merge spre primul etaj ,aşa că nu mai intră în camera personalului ci merge direct la scări.Din lipsă de timp şi răbdare acesta începe să alerge pe scări,la a zece-a treaptă acesta alunecă,dar se prinde de balustradă fiindu-i imposibilă căderea şi ruperea sau fracturarea vre-unui os,se ridică repede şi îşi continuă drumul.După aproximativ un minut şi cinci zeci şi şase de scunde acesta ajunge la o uşă care dădea în prima încăpere a etajului al doile-a.Intră uşor fără să facă niciun fel de zgomot,în interiorul camerei se alfau aproximativ treisprezece oameni care lucrau în diferite grupuri.Bărbatul se îndreaptă spre grupul din partea opusă geamului dar aproape de uşa care dă spre a doua încăpere ,care se afla lângă un perete exterior.După ce îşi pune umbrela şi haina într-un cuier acesta merge şi se aşează în faţa unui domn.Acel domn era scund,robust,cu nasul uşor turtit,părul era negru înspre mijlocul capului dar în rest culoarea devenea treptat alb până la un alb aproape pur.Acesta avea ochii verde-albăstrui,sprâncenele tunse,iar genele picate,din cauza stresului cotidian,acesta se numea Valentin Mirovici.
-Neaţa Dash,spuse Valentin.
-Bună dimineaţa Valentin,spuse tânărul.Era un tânăr de aproximativ douăzeci şi doi de ani,părul era tuns asemenea celor moderni,mai exact în creastă,avea sprâncenele pensate bărbăteşte,era neîngrijit în zona mustaţei şi a bărbii dar nu era exagerat,era aproximativ ca la două zile de la ultima bărbierire,purta un tricou negru mulat pe corp ce arăta că acesta mergea regulat la sală,de asemenea purta şi nişte blugi negrii,împreună cu pantofii sport,ochii erau căprui,faţa era traversată de nişte văi adânci ce porneau de la ochi şi se extindeau pe linia lor.Din cauza acestora era des confundat cu un bărbat.
După ce îşi adresară unul altuia salutul de dimineaţă,tânărul,Dash,îşi continuă drumul,acesta păşea uşor şi fără grabă pe podeaua placată cu gresie albă cu model floral,aceasta deschidea oarecum lumina camerelor vopsite în gri,trecea pe lângă diferite camere, erau birourile fiecărui detectiv.Într-un final ajunge la destinaţie.Era o cameră diferită de celelalte,se remarca prin multitudinea de culori,pereţii vopsiţi în portocaliu,gresia verde-pal, avea un model făcut special, erau nişte picături de foc ce curgeau spre ceruri,ele izvorând dintr-un vid mărginit de râuri de beton,uşa era formată dintr-o pată de sânge prin care se remarcă linii ale luminii îndreptându-se domol spre terminalele uşii,biroul de culoarea albastră cu linii fine adăpostea în sertarele sale un mp3 player de culoare neagră şi o consolă psp.Dar totuşi să nu uităm dragi cititori că este un angajat ca oricare altul deci trebuie să muncească aşa că rar are timp de un joc alături de prietenul său Valentin care chiar dacă la prima vedere pare un om serios,la casa lui şi care îşi cunoaşte locul,este defapt un individ care preferă distracţiile şi munca alături de colegul său,revenind la personajul nostru,găsim de asemenea pe biroul său şi diferite dosare cu cazuri,cel mai nou fiind numit *Tabu*,dosarul fu deschis doar pentru a oferii datele locaţiei unde se află cadavrul şi scena crimei deoarece domnul dorea să descopere el singur pentru a face diferite conexiuni între dovezi şi victimă,dând la o parte astfel perdeaua de mister ce acoperă cazul şi lovind inculpatul cu probele anchetei să confere pacea sufletească a familiei,a decedatului şi chiar posibil chiar şi a vinovatului.Deschizând dosarul ,o infuzie de informaţii pătrund mintea detectivului care examinează rapid detaliile cazului,şi află imediat locaţiile unde avea să meargă.Îşi luă haina uitând cu desăvârşire de umbrelă,trecu în viteză pe scări şi ieşii din clădire pe uşa din faţă.În dreptul şoselei,pe trotuar zăcea un taxi fără clienţi,intră repede în el,unde pe scaunul din faţă stătea un bătrân chel,cu ochii tăiaţi prin iris de o linie,creeând astfel un efect care dădea parcă în ochii pisici,dar în ciuda acestei asemănări,omul vedea bine,era straşnic şi putea încă să întreţină o familie.
-La Monbijoupark,vă rog! Spuse după care scoase din buzunar o bancnotă de 10 euro şi o dă şoferului.
Sus In jos
Vizitator
Vizitator



Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian) Empty
MesajSubiect: Re: Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian)   Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian) Icon_minitimeVin Ian 10 2014, 18:09

Subiect închis din cauza inactivităţii. Va fi redeschis doar la cererea autorului.
Sus In jos
 
Sub aripile crimei.(în colaborare cu Vijeu Ciprian)
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Naruto Fan-Club Romania  :: Fan Zone :: Fan Fiction :: Fic-uri Blocate-
Mergi direct la: