Ca să fiu sincer, Sherlock Holmes este unul dintre personajele mele preferate, general vorbind. Acesta cred că a fost unicul motiv pentru care am încercat jocul, date fiind multitudinea de filme, seriale și cărți în care i-am urmărit aventurile cu mare plăcere, mi-am zis că ar fi timpul să mă pun în postura sa prin intermediul acestui joc. Să continui totuși cu aceeași sinceritate cu care am început. Vă spun sigur că jocurile cu Sherlock au fost execrabile în mare măsură, și numai două-trei s-ar fi profilat ca decente... dar se pare că în această ultimă categorie se încadrează într-un fel și produsul actual, Crimes & Punishments. Exceptând partea în care dezvoltatorii l-au construit cu ajutorul motorului grafic Unreal Engine 3, totul mi-a priit. Renunțarea acelui sistem de point-and-click-uri obsedante l-a salvat în stil mare, fiindcă dacă-l vedeam mergând în aceeași direcție, era de mult împachetat și expediat direct de unde a venit. Trecând peste...(cadavre), am finalizat momentan două cazuri din cele opt diferite și pot spune cu mâna pe inimă că sistemul este mai mult decât bine venit atât pentru veterani, cât și pentru începătorii în domeniu deopotrivă. Experiența va fi aproape identică. Politica ce îți oferă alternative în aceste cazuri și decizile morale ce vor urma să afecteze atât reputația detectivului, cât și desfășurarea ulterioară a evenimentelor îi dă un plus de savoare. Dinamica și fluiditatea jocului, deși repetitivă la un moment dat, are acel ceva ce zboară prin aer și te împinge să joci mai departe fără să te plictisești prea mult, mai ales că ai un acompaniament muzical demențial ce te însoțește în toate zonele prin care treci, iar obiectivele sunt certe și nu te lasă să te îndepărtezi prea mult de la caz.