No, presupun că mi-am ales un moment extrem de nepotrivit să fac un fic *lasă degetele de pe tastatură încet dar revine*. Mi-a venit o idee pentru un fic, conţinutul în veţi avea mai jos. Dar ca o idee, dacă sunteţi amatori de drame şi dulcegării, daţi exit, nu o să am aşa ceva.
Criticile, părerile şi altele sunt binevenite atât timp cât sunt constructive.
Capitolul I - Schimbarea
Anul 2200, momentul în care apogeul inteligenţei umane este atins, cel puţin pentru moment. Au trecut aproape 150 de ani de la Primul Război Tehnologic al lumii, adică a avut loc în anul 2050. Setea de tehnologie şi dominanţă mondială au fost factorii principali în acest război, fiind câştigat în mod surprinzător de Japonia. Tehnologia nucleară avansată a făcut diferenţa, astfel Africa a fost rasă de pe suprafaţa Terrei. De la acel război, nu au mai avut loc incidente, numit "Primul" fiind singurul război de acest gen de până acum. 50 de ani mai târziu, o invenţie revoluţionară a schimbat faţa pământului. După multe încercări, oamenii de ştiinţă au reuşit să transforme particule atomice în energie utilizabilă. Astfel s-a născut celula Alpha şi oamenii Alpha. Această celulă reprezintă diferenţierea faţă de un om obişnuit. În întreaga lume, aproximativ 10% din populaţie deţine această celulă, şi numai jumătate dintre ei ştiu să-şi activeze în mod constant puterea. Celula oferă abilităţi supranaturale, în funcţie de mediu şi compatibilitatea deţinătorului.
În aceste vremuri de pace, un băiat pe nume Max, doreşte să-şi reîmprospăteze viaţa zilnic. Acest băiat, în vârstă de 16 ani, nu a dus niciodată o viaţă normală. Totuşi, până în ziua de azi a reuşit să-şi ascundă trecutul.
Ora 12, un liceu din Anglia, locul unde "actorul" nostru îşi adaugă noi cunoştinţe zilnic timp de 2 ani. Clopoţelul răsuna în incinta clădirii, elevii din clasa lui ţipând de fericire după o oră plictisitoare de chimie.
-Cred că mă duc să-mi cumpăr nişte gume.
Da, acesta este Max. Max este un băiat cu păr negru ciufulit cu un semn distinct în cărarea de mijloc, firele drepte cu orientarea spre cer. Faţă de cei din clasa sa, este destul de înalt, datorită genelor părinţilor săi. Deşi pare un elev normal, pe braţul drept are o cicatrice lungă. Motivul acelei cicatrici rămâne încă un mister. Personalitatea sa este ciudată, dominând partea tipului de treabă, cel exploziv şi plin de entuziasm care ştie să-şi păstreze calmul. Pe scurt, acesta este Max, băiatul vesel cu un trecut trist.
El provine dintr-un sătuc din Anglia, la câţiva kilometri distanţă de Londra. Născut într-o familie normală, lucrurile păreau paşnice şi liniştite în jurul său. Însă în acea perioadă, copii trebuiau să fie duşi la un laborator din centrul ţării, unde le testau compatibilitatea cu o anume abilitate, una foarte rară. Era considerată una dintre cele mai puternice. Testul acela era un proiect, numit Proiectul Culorii. Iar ca să vă vină să credeţi sau nu, Max a luat lozul cel mare. În mod normal, l-ar fi ţinut captiv, însă era un bebeluş. Părinţii lui au primit cea mai dificilă sarcină, de a înlănţui puterea acestuia.
Finalul pauzei se apropria, însă din senin, o izbitură puternică s-a făcut resimţită pe întreaga zonă. În cer, un nor cenuşiu acoperea ca o cortină soarele, aruncând fulgere aleatoriu. Acea izbitură s-a dovedit de fapt a fi o aterizare forţată a unui avion privat. Totuşi, persoana care deţinea acel avion este lucrul important.
Max simţea o prezenţă stranie, ştia că ceva nu era în regulă.
-Băieţi, mă duc să trag puţin aer.
Băiatul ajunge în locul prăbuşirii, unde presupunerea devenea o concluzie temătoare. Persoana care se afla în avion nu era tocmai un prieten. Era un Alpha.
-Eram sigur că ceva nu este în regulă. Cine eşti?
-Numele meu nu este atât de important pe cât eşti tu.
Cred că voi folosi aia după mult timp.
-Change: Blue Mode.
-NA*-ul său a crescut... deci foloseşti o abilitate de întărire a energiei.
-Greşit.
-Tch, chiar de ai folosi altceva, e inutil. Abilitatea mea se numeşte Atribute. Pot să-mi însuşesc o abilitate a unui anumit animal terestru pentru 30 de minute. Timp mai mult decât suficient.
În jurul adversarului se formează o aură verde, semn că acesta îşi amplifică NA-ul.
(NA- reprezintă tipul de energie existent în această lume, denumit şi nivelul atomic)
-Prea lent.
Băiatul deja îl lovise pe individ, impactul loviturii aruncându-l într-un panou publicitar. Adversarul cade la pământ, ridicându-se uimit de ce s-a întâmplat.
-C-cum? Când naiba?
-Când te pregăteai să aduni energie. Dacă-mi oferi o deschidere, nu-ţi garantez victoria. Am lovit totuşi destul de slab. Apropo, ai observat, nu-i aşa? Culoarea părului meu.
-Albastru... dar era negru. Oare cumva tu eşti...
-Deja am spus prea multe. Totuşi, a fost bună încălzirea.
Băiatul îl oferă lovitura finală străinului, spărgând 3 ziduri cu el. Ştiind că va întârzia la ultima oră, şi-a luat cu el ghiozdanul, chiulind pentru salvarea oraşului.
Între timp, într-un colţ retras al lumii...
-Domnule, o activitate Alpha de nivel ridicat a avut loc în oraşul Londra.
-El este... sunt sigur de asta... cel cu acea putere. Trimiteţi un căpitan după el şi direcţionaţi un mini-satelit către el, vreau să-i monitorizez toate mişcările. Sunt sigur că ştie că e urmărit după acel atac, va deveni mai precaut. Totuşi... ăsta e farmecul urmăririi.
-Da, domnule!
Oare ne vor fi dezvăluite mai multe detalii despre abilitatea lui Max? Cine este acest domn şi cine este căpitanul trimis de acesta? Aceste neclarităţi vor fi lămurite în următoarele capitole!