Naruto Fan-Club Romania
Bine ai venit!
Sperăm să te distrezi pe forumul nostru.

Sfat: Pentru a avea acces la toate informațile forumului si pentru a face parte din comunitatea noastră, te rugăm sa te înregistrezi.

Naruto Fan-Club Romania

Un forum tematic Naruto dedicat experienţei unice de a deveni un ninja!
 
PortalAcasaCautareConectareInregistrare
Boruto episodul 154 îl puteți găsi AICI

 

 Jurnalul din Iad (One-shot)

In jos 
AutorMesaj
Z. Tokyo
Kaigai
Kaigai


Ryo : 0
Likes : 2

Jurnalul din Iad (One-shot) Empty
MesajSubiect: Jurnalul din Iad (One-shot)   Jurnalul din Iad (One-shot) Icon_minitimeJoi Noi 13 2014, 22:58

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


Mă numesc Robert, și am o viață destul de interesantă. Trăiesc în Brașov, într-un imobil din centrul orașului. Apartamentul 66, acolo unde trăiesc, este la etajul 6. O coincidență macabră ? Posibil. Dar un lucru și mai înspăimântător este faptul că atunci când rămân singur acasă, ceva ciudat se întâmplă... cineva sau ceva, apare în casă. Nu doar că apare, dar vrea să interacționeze cu mine. Nu știu care îi sunt intențile, dar știu că nu sunt bune. Din această cauză, ori de câte ori sunt nevoit să rămân singur acasă, mă baricadez în camera mea. Nu știu de ce, dar acea entitate nu poate să mă atingă atâta timp cât rămân pe teritoriul meu... din acest motiv, aceasta folosește diferite metoda prin care încearcă să mă scoată afară. Iar eu rămân destul de des singur acasă, pentru că nu îmi place să ies cu părinții. Sunt genul de om care rămâne acasă și se joacă pe calculator mai tot timpul. Nu degeaba spunea mama că îmi dăunează să stau atâta timp în casă... Degeaba le-al fi spus părinților că atunci când ei pleacă, ceva apare în casă... mă trezeam la ceva psihiatru.

Și totuși, a fost o zi, o zi din miezul verii, în care am aflat că voi fi nevoit să rămân singur acasă timp de trei zile. Aceste zile puteau să fie zilele în care în sfârșit mă puteam confrunta cu entitatea care pur și simplu nu dorea să mă lase în pace. Dar asta nu însemna că nu voi fi precaut: în decursul acestor trei zile am să scriu un jurnal. Dar voi folosi și o cameră video, care să fie fixată pe mobilierul de pe hol. Astfel, voi avea dovezi cum că ceva este în casă, și le voi putea arăta părinților mei.








21.07.2013 – Ziua 1 






Reușesc să-mi iau destule provizii de mâncare și apă care să îmi ajungă pentru trei zile. De asemenea, îmi iau 2 lighiane și trei sticle de apă... chemarea naturii este esențială în viața unei ființe vii... De asemenea, am fixat camera video pe noptiera de pe hol. Putem să deschid rapid ușa, să întind mâna și să iau rapid camera. Totul în doar trei secunde. Așa apucam să închid și ușa camerei mele.

Îmi salut părinții înainte ca aceștia să plece, apoi mă baricadez în cameră. Aud cum ușa de la intrarea în casă s-a trântit. Au plecat. Pentru trei zile.

Mă uit la ceasul gigantic care se afla pe (,) perete. Acesta arăta ora ”09:12”. Îmi întind în mod leneș mâna spre laptop și îl deschid. Îmi venise cheful să mă joc ceva. Mă arunc în pat, în același timp casc. Aș fi dormit dacă nu aș fi știut că nu am rămas singur acasă... și totuși, somnul nu mă putea ocolii. Încet, ochii mei se închideau încet.

Chiar în acele momente, o bătaie puternică s-a putut auzi în ușă. Nu doar că m-am trezit instantaneu, dar m-am și lovit cu capul de perete, din cauza sperieturii. Bine jucat. Îmi întorc privirea spre laptop. Era deschis, dar pe o aplicație pe care știam că nu o descărcasem.

Spoiler:
 
Dar nu am reacțonat nici cum. Eram călit. Lucruri de genul mi se întâmplau des. Asta era o nimica toată. Îmi amintesc cum raftul cu cărți era să cadă pe mine, din această cauză l-am mutat în sufragerie.

Întrerupesem toate aceste amintiri destul de disturbitoare. Mă ridic din pat și mă așez la birou. Forțez închiderea aplicației din Task Manager, deoarece nu avea nici un buton din care să o anulez. Oftez lung după ce am reușit să scap de acel rahat, apoi caut pe Youtube ceva melodii rock, care să-mi ia gândul de la orice întâmplare paranormală. Și găsisem ceva. Papa Roach – Still Swinging. O melodie pe care o ascultam cu plăcere în orice moment al zilei. Dau dublu click și aștept să se deschidă melodia, să aud coloana sonoră a chitării și a tobelor. Dar nu asta s-a întâmplat. Vocea era complet schimbată, mai groasă, mai înceată, care tot repeta: ”Your God can’t save you here, You are mine, you little dear”. Am rămas puțin șocat, niciodată acea entitate nu intrase atât de adânc în muzica pe care o ascultam. Defapt, nu interacționase niciodată cu aceasta. Prea mult internet pentru astăzi.

Forțasem închiderea calculatorului, chiar dacă închizesem browserul, melodia încă se auzea. Imediat după ce am săvârșit această faptă, mi-am luat un baton de ciocolată din provizile pe care le strânsem pentru aceste zile crâncene. Desfac, înlătur ambalajul, apoi mușc. În momentul în care mușc din ciocolată, încep să aud bătăi continue în ușă, apoi în perete, și în cele din urmă în geam. Cum s-a ajuns de la ușă la geam nu știu, dar aceasta este o forță de care nu mă pot lega fizic, pentru că este peste puterile mele. Deîndată ce termin de mâncat, mă pun la somn. Nu știu cum timpul a trecut atât de repede, dar ceasul arăta ora 20:10. Sau era posibil ca eu să fi uitat să precizez că mă uitasem tot restul zilei la televizor ?






22.07.2013 – Ziua 2






Ziua asta m-am trezit destul de târziu... pe la 12, parcă. M-am ridicat din pat, am mâncat un burito rece –pentru că nu am putut căra cuptorul cu microunde după mine- apoi am băut puțină Cola. Râgâi destul de porcos, apoi încep să râd, asemenea unui copil mic. Era timpul pentru emisiunea mea favorită de pe Discovery, aceea cu tehnici esențiale de supraviețuire. Iau telecomanda de sub pernă, dau drumul televizorului, apoi închid ochii într-un mod destul de leneș. Casc lung, dar toată această acțiune a fost întreruptă imediat. În loc să-l aud pe Bear Grills, auzeam niște sunete inumane. Am deschis rapid ochii. Toată imaginea era alb-negru. Niște oameni care purtau pelerine se învârteau în jurul unei cruci care luase foc. Stupefiat, am schimbat canalul, dar vedeam același ritual satanic. Pe orice program dădeam, tot același lucru vedeam. Shit became real !

Am pus mâna pe telefon și mi-am apelat cel mai bun prieten, Alex. Era tipul de om care nu se mai dezlipea de televizor, așa că puteam să aflu dacă televizorul îmi făcea farse, sau ”prietenul” meu acționase din nou. Alex a răspuns imediat, iar eu am întrebat într-un mod direct:

-Te uiți pe Antena 1 ?

-Da, iar câștigă ăsta Next Star... zise Alex părând destul de nefericit

Fără să mai spun nimic, am închis, terminând convorbirea care oricum era scurtă. În același moment, auzisem un plânset de fetiță care venea de pe hol. M-am blocat. De obicei, acea entitate acționa numai prin bătăi în pereți și prin mișcarea obiectelor din jurul meu. Dar asta era ceva cu totul nou...

În timp ce fetița -care nu cred că era o fetiță- plângea, am primit un telefon. Crezând că prietenul meu mă sună ca să afle motivul pentru care îl apelasem, răspund direct fără să mă mai uit la număr. Dar în loc să aud vocea hilară a prietenului meu, aud un geamăt inuman, urmat de râsete deomice.

Mâna în care îmi era telefonul îmi aluneca încet pe față. Reușesc să scap telefonul pe jos. Eram înspăimântat. Chiar nu mai știam ce să fac.






23.07.2013 – Ziua 3






Nu am putut să dorm toată noaptea. Nu din pricina sperieturii, parcă mă obișnuisem cu idea, dar tot felul de sunete, ca de pași, se auzeau puternic prin toată casa. Ba mai mult, de dimineață, perdelele s-au umflat și s-au lipit de tavan. Nu era din cauza vântului, geamurile erau închise.

Nu mă ridicasem nici un moment de pe scaun, am stat pe laptop doar ca să nu adorm. Îmi era frică să nu mă mai trezesc a doua zi. Și oricum, trebuia să fiu fericit... părinții mei trebuiau să ajungă în câteva ore.

În timp ce căutam un tutorial pe internet despre ”Cum să scapi de fantome” (de parcă îmi era util), am dat peste ceva destul de util...

”Ca să scapi de o fantomă care îți bântuie locuința, trebuie să citești primele versete din Noul Testament. A funcționat pentru mine”.

Merita încercat. Am oftat lung, am scos o Biblie, am dat pagina spre Noul Testament, și am început să citesc calm. Dar odată ce am început să citesc, un geamăt de auzea în spatele meu. Dar nu mi-am întors privirea. Îmi era mult prea frică să fac o mișcare nechibzuită. Cu cât geamătul era mai puternic, eu citeam mai tare, pe un ton tot mai ferm. Geamătul devenea încet un strigăt, iar eu citeam tot mai intens. Când strigătul a devenit un urlet puternic, m-am speriat, și am urlat și eu versetele... la propriu. Era o luptă psihologică între mine și o entitate. Puteam oricând să pierd, acea creatură care venea din altă lume mă putea izbii de pereți în orice moment. Dar mi-am amintit. Eram în camera mea, în siguranță.

Odată ce am terminat de citit, vocea entității părea că se sugrumă, devenea mai subțire, iar în cele din urmă... s-a stins. Oftez lung, apoi îmi las mâinile în jos. S-a terminat... ? 

Mă ridic de pe scaun victorios. Zâmbesc, apoi îi râd în nas chestiei care mi-a părăsit casa. În cele din urmă, câștigasem un război care părea imposibil de purtat.

Tot triumful meu a fost întrerupt de telefonul meu, care suna. L-am luat de pe jos, am răspuns. Vocea mamei se auzea. Aceasta m-a rugat să merg să-i deschid ușa pentru că aceștia mă așteaptă pe scară de câteva minute bune.






23.07.2013 – Ziua 3, jurnalul video






Am lăsat caietul în care mi-am scris întâmplările în cameră, dar am luat camera video cu mine. Aveam dovezi că ceva a fost în casă, dar eu am fost destul de curajos încât s-o înfrunt. Așez camera pe o masă din bucătărie, și mă pregătesc să merg spre ușa de la intrare. Dar m-am oprit. M-am înspăimântat. Nu, m-am îngrozit. Eram terminat.

Mama are cheie... ba mai mult... mama nici măcar nu are telefon...
Sus In jos
Ina
Kaigai
Kaigai
Ina

Ryo : 0
Likes : 23

Jurnalul din Iad (One-shot) Empty
MesajSubiect: Re: Jurnalul din Iad (One-shot)   Jurnalul din Iad (One-shot) Icon_minitimeVin Noi 14 2014, 12:52

Revin aici si ma abtin. Iti stii greselile, stii unde trebuie sa remediezi. Nu o sa zic ca e perfect, pentru ca nimic nu e perfect. Lucreaza, dar pentru tine, nu pentru altii. Fa-ti povestea sa se simta speciala prin simplul fapt ca pui suflet. Fa-te mandru pe tine mai intai pentru ceea ce creezi. Distreaza-te scriind!


Ultima editare efectuata de catre inutzza ina in Sam Noi 15 2014, 17:12, editata de 2 ori
Sus In jos
Damaris
Kaigai
Kaigai
Damaris

Ryo : 0
Likes : 27

Jurnalul din Iad (One-shot) Empty
MesajSubiect: Re: Jurnalul din Iad (One-shot)   Jurnalul din Iad (One-shot) Icon_minitimeVin Noi 14 2014, 13:31

E adevarat ca la prima vedere pare o introducere banala, dar nu este. Dupa simplitatea cuvintelor sunt Cutarescu si am aceasta varsta, ironia cifrelor imbinata cu intrebarea personajului, i-aau dat un aer original si dragut. Mie imi place. Ai transformat vesnica si banala introducere a unui personaj in ceva reusit. 
Imi place irnoia textului, cat si ca e putin infricosator, asta il face atractiv. 
Ina, sa nu mai faci nicioada "tampenie mica" sau orice fel de tampenie o creatie a unui membru.
Sus In jos
Matsuri
Kaigai
Kaigai
Matsuri

Ryo : 0
Likes : 35

Jurnalul din Iad (One-shot) Empty
MesajSubiect: Re: Jurnalul din Iad (One-shot)   Jurnalul din Iad (One-shot) Icon_minitimeVin Noi 14 2014, 13:47

Esti destul de priceput, se pare. Nu mai comentez ce a zis Ina. Nu are rost. Povestea e buna. Imi place. Creeaza in continuare. Imi place faptul ca din simplitate ai reusit sa faci ceva placut. Simplu, modeset, de bun gust.
Sus In jos
Continut sponsorizat




Jurnalul din Iad (One-shot) Empty
MesajSubiect: Re: Jurnalul din Iad (One-shot)   Jurnalul din Iad (One-shot) Icon_minitime

Sus In jos
 
Jurnalul din Iad (One-shot)
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Naruto Fan-Club Romania  :: Fan Zone :: Fan Fiction :: Fic-uri Complete-
Mergi direct la: